1. Implementarea națională a Directivei

a) Prin ce legislație a fost implementată Directiva în legislația națională? Vă rugăm să realizați un scurt istoric al implementării, evidențiind orice dificultăți legale sau practice referitoare la implementarea Directivei (de exemplu, opoziția puternică a grupurilor de interese, sau dificultăți în implementarea Directivei date fiind constrângerile naționale – de exemplu, cele din dreptul contractelor – sau practicile uzuale)

2. Prelungirea de termen (Art. 1.7, 3.1 și 2)

a) Prevederile referitoare la prelungirea de termen au fost implementate în mod
corespunzător în legislația națională?

b) Având în vedere caracterul ”de minimis” al Directivei, legislația națională prevede aplicarea prelungirii de termen atunci când interpretarea este fixată într-un mediu altul decât o fonogramă?

c) Este prelungirea de termen aplicabilă de asemenea artiștilor și producătorilor din
sectorul audio-vizual?

d) *Evaluare generală a prelungirii de termen/ alte remarci

3. Clauza „folosește-o sau o pierzi” (Art. 3.2a): Cum funcționează în practică?

a) Cum va fi interpretat termenul „în cantitate suficientă”?

b) Trebuie ca oferirea de copii sau punerea la dispoziție a operei să fie făcută de producător însuși sau prevederea se aplică de asemenea și atunci când aceste acte sunt efectuate de terțe părți?

c) S-a implementat vreun mecanism pentru a informa artiștii interpreți cu privire la această clauză (având în vedere că acest drept poate fi exercitat la 50 de ani după fixarea sau publicarea interpretării)?

d) Care este procedura in cazul in care o fonogramă cuprinde interpretări ale mai multor artiști interpreți?

e) Din câte cunoașteți, s-au prevalat deja de această clauză față de producătorii de fonograme?

f) Și-au modificat producătorii de fonograme (e.g. studiourile de înregistrări) modelele de contracte pe care le folosesc pentru a reflecta această clauză obligatorie?

g) Evaluare generală a clauzei „folosește-o sau o pierzi”/alte remarci

3. Remunerația suplimentară anuală (fondul de 20%): cum funcționează în practică? (art. 3.2b – 2d)

a) Ce fel de măsuri au fost adoptate pentru a se asigura că artiștii interpreți au fost informați de această remunerație suplimentară anuală?

b) Sunt producătorii de fonograme obligați de legislația națională să informeze artiștii interpreți cu privire la acest drept?

c) Cum a implementat Statul Membru în legislația națională obligația producătorilor de fonograme de a oferi artiștilor interpreți, la cerere „orice informație ce ar putea fi necesară pentru a asigura plata respectivei remunerații”?

d) Și-au modificat producătorii de fonograme (e.g. studiourile de înregistrări) modelele de contract pe care e folosesc cu artiștii interpreți pentru a îi informa de acest drept?

e) Au adoptat organismele de gestiune colectivă din Statul Membru vreo măsură ca să informeze artiștii interpreți de acest drept?

f) Care organism de gestiune colectivă este răspunzător de administrarea „fondului de 20%”? Cum a organizat acest organism de gestiune colectivă administrarea și distribuția remunerației anuale suplimentare?

g) Câți artiști interpreți reprezentați de organismele de gestiune colectivă au beneficiat până acum de acest drept în fiecare an fiscal următor termenului-limită pentru transpunerea Directivei (1 noiembrie 2013)?

h) Cât au colectat organismele de gestiune colectivă ca o consecință a prevederii fondului de 20%?

i) Având în vedere alin. 12 din Preambulul din Directiva Prelungirii de Termen, a exceptat legislația națională micro-întrerprinerile de la obligația de a contribui? Dacă da, în ce circumstanțe?

j) *Evaluare generală a fondului de 20%/alte remarci

5. Prevederea „tabula rasa” (Art. 3.2e): cum funcționează în practică?

a) Se poate renunța la această regulă prin contract?

b) Care sunt mecanismele pe care Statele Membre le-au stabilit pentru a pune în executare această măsură în dreptul național?

c) Există vreo obligație de a informa artiștii interpreți cu privire la această măsură

d) Și-au modificat producătorii de fonograme (e.g. studiourile de înregistrări) contractele pe care le folosesc cu artiștii interpreți pentru a reflecta această clauză obligatorie?

e) Evaluare generală a regulii „tabula rasa”/alte remarci

6. Prevederi tranzitorii (Art. 10.5 și 6, art. 10a)

a) Măsurile tranzitorii de la art. 10.5, 10.6 și 10.a au fost implementate în mod adecvat în legislația națională?

b) Permite legislația națională artiștilor-interpreți să-și modifice contractele de transfer sau cesiune după ce perioada de 50 de ani a expirat (a se vedea Art. 10a.2)?

c) Și-au modificat producătorii de fonograme (e.g. studiourile de înregistrări) contractele pe care le folosesc cu artiștii interpreți pentru a reflecta aceasta?

7. Prevederi tranzitorii (Art. 10.5 și 6, art. 10a)

a) Sunt artiștii interpreți conștienți de beneficiile aduse de Directivă? Beneficiază efectiv de acestea? Cât durează în medie până când artiștii interpreți primesc beneficiile la care au dreptul?

b) Care sunt, în mare, beneficiile anuale estimate pentru (1) producătorii de fonograme și (2) artiștii interpreți, luând în considerare repertoriul muzical afectat de prelungirea de termen? În cazul producătorilor de fonograme, există dae cu privire la modul în care aceste beneficii au fost folosite?

c) A avut Directiva un impact negativ asupra altor categorii interesate, cum ar fi utilizatorii (e.g., prețuri mai ridicate la bunuri culturale, sau volum scăzut de producție)?

d) Câți bani (estimativ) ar fi economisit utilizatorii de repertorii muzicale cum ar fi Spotify în fiecare an fiscal din 1 noiembrie 2013 dacă Directiva nu ar fi fost adoptată?

e) Efectele Directivei au fost diluate prin practici contractuale? Vă rugăm să descrieți aceste practici acolo unde este cazul.

f) După părerea dumneavoastră, sectoarele cultural și creativ au beneficiat de prelungirea de termen (e.g. au crescut oportunitățile de marketing în terțe țări? Există mai multe surse de venit? Producătorii au scos pe piață articole din „back catalogue”, și dacă da, cum este asta primită de utilizatori? Vă rugăm motivați.

g) Au devenit utilizatori precum Spotify mai puțin competitivi vizavi de societăți din state terțe din cauza nivelului remunerațiilor pe care vor trebui să le plătească artiștilor interpreți și producătorilor de fonograme ca o consecință a prelungirii de termen? După părerea dumneavoastră, poate acesta fi un obstacol pentru societăți ca Spotify să evolueze în Europa?

h) Alte remarci