Despre provocările reformării sistemului fiscal în contextul necesitații creșterii resurselor bugetare și al susținerii pe termenul lung a creșterii economice
Autor: Lucian Barbu, Partener NNDKP Consultanță Fiscală
Prin vestitul Plan National de Redresare și Reziliență (PNRR), România și-a asumat obligația de a efectua o “analiză a sistemului fiscal al României în scopul identificării de soluții de reformare a acestuia, pentru a contribui la promovarea și menținerea unei creșteri economice sustenabile”. Prin jalonul asumat prin PNRR (“Revizuirea cadrului fiscal”), Ministerul Finanțelor urma să efectueze cu sprijinul unor consultanți externi o analiză a modului în care poate fi îmbunătățită structura sistemului fiscal/legislației fiscale, urmând a se pune accentul pe:
- Eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale;
- Reformarea contribuțiilor sociale și a impozitelor pe proprietate (în special impozitul pe clădiri);
Această analiză și recomandările aferente urmau a fi publicate de Ministerul Finanțelor.
Într-un raport de peste 100 de pagini, specialiștii Băncii Mondiale (consultantul angajat de Ministerul Finanțelor) au efectuat o radiografie a sistemului fiscal românesc și au emis o serie de recomandări de îmbunătățire. Până la acest moment raportul nu a fost publicat de Ministerul Finanțelor așa cum s-a menționat în jalonul PNRR, deși face obiectul unei curiozități publice previzibile în condițiile date.
Din sumarul recomandărilor, putem întrevedea ceva mai clar decât din simpla lecturare a PNRR ce ne-ar putea aștepta în următorii câțiva ani în materie de modificări fiscale. În condițiile în care bugetul României deja gâfâie în 2023, este posibil ca tendința naturală a guvernanților români de a amâna orice modificări radicale în zona fiscalității până după alegerile din 2024 să fie contracarata pe de o parte de necesitatea stringentă de a aduna mai mulți bani la budget, iar pe de alta parte de nevoia de a “arăta” că obligațiile asumate prin PNRR nu au rămas doar la nivel declarativ, și în consecință, cel puțin unele din recomandările furnizate de Banca Mondială să fie implementate chiar înainte de alegeri.
Astfel, capătă din ce în ce mai multă tracțiune ideea renunțării oficiale la cota unică de impozitare a veniturilor persoanelor fizice și trecerea la un sistem de cote progresive, care împreună cu reducerea plafonului de încadrare ca microîntreprindere, cu majorarea impozitului pe dividende și cu eliminarea unor scutiri din sectoarele construcții și IT va putea duce, teoretic, la o redistribuire dinspre persoanele cu venituri ridicate spre lucrătorii cu venituri mici. Însă chiar dacă recomandările specialiștilor care au întocmit analiza au fost în sensul majorării fiscalității pentru categoriile de persoane cu venituri mai mari si concomitent reducerea fiscalității pentru lucrătorii cu venituri mici (prin introducerea unor facilitați suplimentare pentru aceasta categorie), având în vedere necesitatea stringentă de a colecta mai mulți bani la buget n-ar fi chiar o surpriză dacă vom vedea doar majorarea fiscalității pentru unele categorii de beneficiari de venit. Specialiștii Băncii Mondiale au luat în considerare în modelarea lor o creștere cu 3-4 puncte procentuale a impozitării pentru persoanele cu venituri de peste 100.000 RON (aproximativ 1.700 EUR/lună), împreună cu renunțarea la scutiri.
Devansarea datei de renunțare la scutirile de impozit pe venit și contribuții pentru sectorul construcțiilor a fost deja stabilită, o renunțare graduală fiind deja programată începând cu 2025 (față de 2028), un prim pas de reducere drastică a facilitații pentru microîntreprinderi a fost deja făcut prin reducerea plafonului de încadrare de la 1 milion de EUR la 500.000 de EUR, și cel mai probabil va continua până la egalizarea cu plafonul de înregistrare de TVA (aproximativ 90.000 – 100.000 de EUR) așa cum recomandă specialiștii Băncii Mondiale, iar scutirea de impozit pentru lucrătorii din domeniul IT (de care niciun guvern nu a îndrăznit să se atingă până acum) iată că este în pericol de a fi eliminată.
O recomandare interesantă este cea legata de majorarea nivelului de impozitare pentru microîntreprinderi (chiar și după reducerea drastica a plafonului), precum și introducerea unor reguli de consolidare pentru a preveni divizarea artificială a unor afaceri între mai multe firme făcută în scopul accesării regimului de microîntreprindere, ceea ce arată că specialiștii Băncii Mondiale au considerat că prevederile anti-abuz existente n-ar fi suficiente pentru a împiedica o astfel de optimizare fiscală. Implementarea acestor măsuri în domeniul microîntreprinderilor va reduce drastic aplicabilitatea acestui sistem, care de-a lungul timpului s-a dovedit pe de o parte benefic pentru micile afaceri, dar în același timp a permis și o metodă de optimizare fiscală pentru persoanele cu venituri mari.
În domeniul veniturilor din investiții, recomandările specialiștilor Băncii Mondiale merg în sens invers față de hotărârea guvernanților români introdusă la începutul anului 2023 prin care s-a redus la 1% și respectiv 3% nivelul de impozitare al câștigurilor din investiții efectuate prin intermediari (în special pentru tranzacțiile bursiere) față de cota standard de 10%. în condițiile în care piața de capital din România este relativ subdezvoltată comparativ cu alte state, majoritatea românilor ținându-și economiile “la saltea” sau în cel mai bun caz în depozite bancare, menținerea unui nivel redus de impozitare pentru acest sector în vederea contribuirii la dezvoltarea sa pare mai potrivita decât renunțarea la această facilitate.
Nu în ultimul rând, specialiștii de la Banca Mondială au recomandat practic eliminarea diferențierilor fiscale între angajații cu contract de muncă și lucrătorii independenți (PFA-uri, profesii liberale, persoane ce obțin venituri din drepturi de autor, etc). Având în vedere numărul mare de PFA-uri și lucrători independenți, estimat la aproximativ 400.000, în mod clar o astfel de măsură va avea un impact social și chiar bugetar semnificativ. O variantă demnă de luat în calcul în acest sens ar fi plafonarea bazei de calcul la 3-5 salarii minime pentru toți contribuabilii.
În domeniul impozitării proprietăților, trecerea la un sistem de impozitare a clădirilor bazat pe valoarea de piață așa cum recomandă specialiștii Băncii Mondiale, și cum guvernanții români s-au și grăbit să îl reglementeze încă din 2022 s-a dovedit o pastilă imposibil de înghițit pe termen scurt din punct de vedere politico-administrativ, ceea ce a determinat Guvernul să amâne măsura până în 2025 după ce tocmai o publicase. Aceasta va fi una din măsurile cele mai greu de implementat în mod eficient și echitabil, în condițiile în care un astfel de sistem presupune dezvoltarea unor modele de evaluare coerente la nivel național, și mai ales adaptarea aparatului administrativ al tuturor unităților administrativ-teritoriale la un astfel de sistem. Dar în orice caz, având în vedere că nivelul actual de impozitare a proprietăților este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, este de așteptat ca sarcina fiscală pe acest segment să fie în curând majorată într-o formă sau alta.
În esență, decizia aparține guvernanților români, dar având în vedere jaloanele stabilite prin PNNR, raportul FMI privind reformarea impozitului pe venit, precum și recentul raport de analiza emis de specialiștii din cadrul Băncii Mondiale și recomandările aferente, creșterea fiscalității în special în zona contribuabililor cu venituri mari pare din ce în ce mai îmbietoare pentru decidenții politici.
