Dispute fiscale la vreme de pandemie
Acest articol a fost pregătit pentru și a fost publicat pentru prima dată în ediția din luna martie 2021 a revistei Piața Financiară, o publicație lunară editată de FinMedia SRL.
Authors: Ciprian Paun, Emil Bivolaru, Alina Timofti and Marius Ionescu
Anul 2020 a reprezentat în istoria recentă a lumii una din cele mai mari provocări sanitare și economice, guvernele statelor lumii încercând, dincolo de măsurile din spectrul medical, să adopte decizii menite să salveze locurile de muncă și resorturile economiei de piață.
În România, în domeniul economic, contextul pandemic a impusși o limitare a numărului de controale fiscale desfășurate de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) în cursul anului 2020. Numărul verificărilor ANAF a scăzut potrivit statisticilor cu circa 20%, iar valoarea prejudiciilor constatate de către ANAF s-a redus cu 50%.
Problema statisticilor oficiale sau private este că în marea lor majoritate ascund detalii ce pot fi foarte utile pentru tragerea unor concluzii folositoare/relevante pentru toți cei care lucrează în domeniu fiscal. Echipa de analiză a NNDKP-CELF formată din consultanții fiscali Alina Timofti și Marius Ionescu și avocații Emil Bivolaru și Ciprian Păun a analizat în detaliu situația fiscală generată de pandemie și a concluzionat cu privire la o serie de aspecte important de știut pentru contribuabilii interesați.
Astfel, din punct de vedere procentual trebuie să menționăm că, anual, controalele fiscale privesc aproximativ 5% din contribuabili (40-45 de mii de controale pe an), iar suma colectată este în jur de 1 miliard de euro pe an, adică aproximativ 0,4-0,5% din PIB sau 0,3% din cifra de afaceri a companiilor din România. Privite la nivel statistic, cifrele nu sunt semnificative, însă pentru cei 5% controlați, o inspectie fiscală poate avea repercursiuni majore asupra activității, atât din punct de vedere operational, cât și financiar, și poate însemna chiar insolvență sau faliment.
O altă chestiune particulară este relevată de situația că suma colectată poate varia în funcție de remediile juridice la care apelează contribuabilii și la mecansimele de suspendare a executării silite sau a lipsei de disponibil bănesc pentru plata sumelor consemnate în deciziile de impunere.
Din experiența clienților NNDKP, putem spune că la nivelul contribuabililor mari și mijlocii marea majoritate a deciziilor de impunere rezultate în urma inspecțiilor fiscale sunt contestate și ajung în instanță. Complexitatea acestor litigii presupune o strategie comună de argumentare juridică și fiscală a consultanților fiscali și avocaților. Dintr-o astfel de nevoie, la nivelul NNDKP s-a înființat Centrul de Excelență în Litigii Fiscale, NNDKP CELF.
Doar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție în cursul anului 2020 au fost judecate 1.613 cauze – Contestatii Act administrativ fiscal în faza de recurs, în context pandemic. Menționăm că la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în recurs ajung doar cauzele în care se contestă decizii de impunere cu o valoare mai mare de trei milioane de lei.
Există o discrepanță între intențiile managementului ANAF și ce se întâmplă în practica administrativă și judiciară. Astfel, măsurile anunțate în spațiul public, unele dintre ele demarate deja, cum ar fi introducerea SAF-T, conectarea caselor de marcat, facturarea electronică, centralizare baze de date si analiză de risc, Desk-Audit-ul, au potențialul de a genera un sistem de administrare fiscală modern, cu o creștere a colectării de minim 2,5-3% din PIB. În practică însă, România continuă să aibă cel mai mare “gap de TVA” din Uniunea Europeana, controalele fiscale au un grad redus de sofisticare, cu spețe repetitive și aplicare redusă a dreptului european. Sublinim că, deși Codul Fiscal prevede expres în articolul 11, alin.11 că “în domeniul taxei pe valoarea adăugată și al accizelor, autoritățile fiscale și alte autorități naționale trebuie să țină cont de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene”, conformarea autorității administrative- a ANAF- lasă de dorit.
Din experiența noastră, instanțele de judecată reprezintă un factor real de echilibru între ANAF și contribuabil, cu o aplicare mult mai riguroasă și constantă a dreptului european.
Anul 2020 a fost destul de tern din punct de vedere fiscal din cauza unor elemente care decurg din criza pandemică pe care o traversăm, și anume facilitățile fiscale acordate de guvern în ceea ce privește posibilitatea de amânare la plată a taxelor curente și implicit neimpunerea de penalități, precum și flexibilitatea manifestată de Uniunea Europeană în ceea ce privește deficitele bugetare acceptate la nivel national pentru statele membre.
Anul 2020 nu a adus nicio modificare de abordare semnificativă în ceea ce privește spețele controlate de autoritățile fiscal. În continuare, majoritatea covârșitoare a disputelor fiscale privesc clasicele servicii intra-grup și implicațiile aferente la nivel de impozite directe și indirecte, problematica achizițiilor de bunuri și servicii de la furnizori cu așa numit comportament fiscal inadecvat (în ciuda unei jurisprudențe constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) care ar putea fi folosită pentru a evita astfel de dispute, ce se vor finaliza cel mai probabil cu soluții în favoarea contribuabilului).
În cursul anului 2020 a început să se contureze o serie de spețe ce apar o data la câțiva ani ca urmare a pasivității autorităților fiscale în ceea ce privește clarificarea unor prevederi legale din zona definite a fi ‘gri’ (n.n. cu posibilități de interpretare foarte variate). Această tipologie de spețe se tranșează fie prin amnistie fiscală (cum a fost cazul în 2015, anume problema regimul TVA pe tranzacțiile cu proprietăți imobiliare), fie prin modificări legislative (a se vedea în această categorie de exemplu reglementările referitoare la tichetele cadou).
Din analizele NNDKP CELF anul 2021 va sta în continuare sub semnul pandemiei și a efectelor acesteia.
Deși la nivel de discurs public s-ar putea crede că vom asista la o intensificare a controalelor fiscale rezultate ca urmare a nevoii de colectare stringente, noi nu suntem de aceeași părere, restricțiile sanitare și situația economică amânând sine die acest “tăvălug” anunțat.
Ne asteptăm însă ca anul fiscal 2021 și disputele fiscale din această perioadă să fie influențate de câteva elemente importante cum sunt transferul soluționării contestațiilor de la nivelul ANAF la nivelul Ministerului de Finanțe, restructurarea antifraudei fiscale și de o creștere prudentă a complexității temelor de control. Temelor considerate până acum uzule sau clasice li s-ar putea adăuga în această perioadă inspecții specifice pandemiei cum sunt de exemplu utilizarea facilităților fiscale. Una din întrebările frecvent întâlnite în piață în acesta perioadă este legată de exemplu de amânarea la plată a taxelor și impozitelor, în condițiile existenței unui volum de cash suficient la nivelul companiei care a decis să utilizeze facilitatea de amânare. Discuția nu a fost clarificată îndeajuns de autoritatea publică, astfel că poate genera interpretări diferite. Din această perspectivă considerăm că putem să ne confruntăm cu abordări administrative interesante care să contrazică legea în litera sa.
Din fericire, și în anul 2020, instanțele de judecată au întotdeauna un rol activ în clarificarea situației de fapt fiscale, analizând cu atenție documentele justificative suplimentare sau dispunând expertize judiciare prin nominalizare experți/ consultanți fiscali. Gradul de complexitate al problemelor fiscale impune în peste 80% din spețele administrate de echipa NNDKP realizarea unor expertize fiscale cu un grad ridicat de tehnicitate impus de particularitățile fiecărei industrii în care clienții noștri sunt activi (de exemplu, petrol și gaze, automotive, agribusiness, retail etc.)
În lipsei unei activități susținute a instanțelor de judecată datorită suspendării cauzelor obișnuite pe o perioadă de două luni, ne-am concentrat poate mai mult pe faza administrativă a disputei fiscale, în care pot fi administrate probe dincolo de înscrisurile uzuale sau alte probe conform Codului de procedură fiscală. De multe ori inspectorii ANAF pretind în Rapoartele de Inspecție Fiscală că nu există dovezi suficiente care să permită acceptarea Punctului de vedere al Contribuabilului, în ciuda unor probe evidente în favoarea contribuabilului.
Echipele NNDKP CELF insistă în faza de asistare a clienților pe importanța pregătirii unei documentații complete și complexe atât preparator, în faza prealabilă controlului, cât și în faza disputei fiscale.
Expertiza tehnică fiscală instrument eficient încă din faza administrativă a disputei fiscale, în conformitate cu dispozițiile Codului de Procedură Fiscală. Pentru creșterea gradului de credibilitate a expertizelor fiscale este necesară consolidarea permanentă a listelor de consultați fiscali. Măsura aduce avantaje întregului sistem de colectare publică și reprezintă o garanție suplimentară pentru contribuabili.
Marea problemă a litigilor din domeniul fiscalității este legată de durata lungă a cursului judecății litigiilor fiscale, datorita unor probleme administrative de la nivelul ICCJ unde termenele de judecată în recursuri se stabilesc abia la 1,5 – 2 ani de la înregistrarea cazurilor pe rol, ceea ce lungește durata procesului la 4-5 ani de zile.
Practica și interpretările oferite de CJUE în legătură cu normele fiscale implementate de Statul Român în legislația națională, sunt și trebuie să fie respectate de instanțele de judecată. În cadrul grupului nostru de lucru NNDKP CELF analizăm instrumentele juridice/legislative care să îmbunătățească respectarea dezlegărilor CJUE, chiar din etapa controlului fiscal.
O problemă recurentă în analiza jurisprudenței și practicii administrative o reprezintă restituirea sumelor achitate de Contribuabili în cazul unor hotarâri definitive de anulare a actelor fiscale. Problema necesită identificarea unor soluții legislative mai clare și lipsite de echivoc, astfel încât contribuabilii să poată să beneficieze rapid de sumele datorate de către stat, în caz contrar bugetul fiind grevat cu obligații accesorii reprezentând dobânzi și majorări de întârziere.
Anul 2020 a fost marcat de situația pandemică și de adoptarea unor seturi de măsuri legislative menite să spijine companiile și angajații acestora pentru a face față provocărilor crizei sanitare și economice. În această perioadă în calitate de autorități legiuitoare s-au suprapus presedintele României, Guvernul României, Parlamentul, Comitetul Național pentru Situații de Urgență, Comitetele județene pentru situații de urgență, Uniunea Europeană prin emiterea de Regulamente , rezultând un ansamblu legislativ complex în care interconexiunile sectoriale lipseau de multe ori.
Ministerul Finanțelor a adoptat o serie de măsuri legate de rambursarea TVA fără control pentru a asigura resursa de cash-flow în piață, a adoptat o serie de măsuri de amnistie fiscală, a elaborat acte normative care să reglementeze amânarea la plată a obligațiilor fiscale etc.
NNDKP CELF a fost implicat într-o serie de evaluări –post factum – a unor stări de fapt și de drept cu privire la o serie de abordări asupra situațiilor finanțărilor din anul 2020 și concluzia este că o serie de societăți au interepretat greșit prevederile legale. Problema serioasă este de a verifica și analiza dacă nonconformarea este de natură penală sau administrativă. Fiecare contribuabil trebuie să își facă o astfel de evaluare. Cei care au beneficiat de sprijin public pentru șomaj tehnic în perioada pandemiei și care faptic au continuat să lucreze sunt într-o situație juridică delicată, între penal și contravențional. O altă situație complexă este a contribuabililor care au accesat fonduri publice în baza unor declarații pe proprie răspundere ce nu corespund realității și care sunt pasibili de sancțiuni foarte dure din partea autorităților publice.
Raportat la această analiză, NNDKP CELF consideră că și anul 2021 va fi un an de tranziție. Numărul controalelor fiscale va fi în creștere față de 2020, dar semnificiativ mai mic decât în anul 2019. În lipsa unei reale digitalizări a ANAF și a interconectării bazelor de date publice cu cele ale fiscului, sumele colectate la bugetul de stat vor rămâne în limitele cunoscute. Din evaluările NNDKP CELF nu vom asista la o creștere a taxelor în cursul anului 2021, dar estimăm un an 2022 interesant, în care nevoia de finanțare a bugetelor locale în primul rând va genera o dezbatere serioasă asupra creșterii taxelor și impozitelor locale. Anul 2021 va aduce mai multe cauze fiscale românești în fața CJUE, datorită conservatorismului funcționarilor publici de a aplica dreptul european. Unul din obiectivele pe termen scurt pentru a crește PIB-ul și a scădea deficitele este acela de a reuși să accesăm cât mai mult din fondurile europene puse la dispoziția României prin Planul european de Redresare și Reziliență.
În același timp, trebuie ca Ministerul Finanațelor Publice să crească politicile publice și educația financiară în rândul copiilor și studenților menite a genera un grad de conformare voluntară superior al contribuabililor la obligațiile fiscale.
Cu un procentaj de 5% din contribuabili verificați într-un an fiscal nonpandemic, nu vom ajunge la o oglindă corectă a realității fiscale. Din această perspectivă, informatizarea și digitalizarea sunt imperative pentru autoritățile fiscale și pentru dezideratul de a colecta eficient și corect de la contribuabili.
